Zurich. Locul de unde se pleaca. Departe

Zurich. Este de 10 ani in primele 3 orase din lume ca nivel de viata. Liniste, lac, munte, siguranta, banci, ceasuri. Pare locul ideal in care oamenii ar fi tentati sa vina, nu din care sa plece. De ce-ar pleca?

Nu intotdeauna a fost asa. In anii primului razboi mondial au fost multi care au plecat de pe acolo.

1914. Un tanar fizician, cu notorietate deja dobandita in lumea stiintifica, vine din Germania la Zurich, capata cetatenie elvetiana si se angajeaza la un institut. Insa se plictiseste repede.  Pleaca la Berlin. Vine Hitler la putere. Vrea sa se duca in Franta; insa cei de la College de France nu il accepta ca laborant stiintific, pentru ca este german. Ironia este ca plecase din tara lui tocmai pentru ca nazistii nu il considerau german, ci evreu. Respins de francezi, alege America si astfel este pierdut complet pentru Europa. Odata cu el, este pierduta si fizica newtoniana. Daca s-ar alege un om reprezentativ pentru secolul XX, ar trebui sa fie el; a fost secolul relativitatii.

1916. Intr-un bar de noapte promiscuu, numit Cabaret Voltaire, o gasca de tineri artisti se intalnesc sa barfeasca si sa faca misto de arta lumii vechi. In mijlocul lor, doi evrei din Romania, Tristan Tzara si Marcel Iancu, care la fiecare remarca sau sugestie se uita lung unul la altul, dau din cap si ingana „Da, da”.  Plictisiti sa-i vada pe cei doi dand din cap, ceilalti decid sa boteze exercitiile lor invaluite in absint din Cabaret Voltaire „dadaism”. Dupa razboi, pleaca la Paris si iau cu ei aceasta miscare care va da peste cap poezia si arta grafica de pana atunci.

1916. Un tanar inalt, slab si cu ochi albastri mari dupa care suspina toate chelneritele din retaurantele si barurile orasului se plimba pe malul lacului. E venit din Dublin. Are o privire melancolica si pierduta. Se gandeste tot timpul la ceva. I-a venit o idee. Sa scrie un roman despre peregrinarile eroului din Itaca, vazute direct prin mintea si ochii unui om modern. Nu sta nici el mult in Zurich. Dupa razboi, James Joyce pleaca si el la Paris si aduce cu el un stil care va schimba complet arta romanului.

1917. Un rus,  incruntat si nemultumit, asteapta trenul in gara din Zurich. Pleaca spre Germania, unde il asteapta alt tren cu cativa tovarasi impreuna cu care va merge in Rusia.  Ce nu stie este ca peste cativa ani actualul oras Petrograd, spre care pleaca (fostul nume Sankt Petersburg era prea nemtesc pentru o tara aflata in razboi cu Germania, asa ca a fost schimbat rapid) va purta peste cativa ani chiar numele lui. Acum il cheama pur si simplu domnul Ulianov. Si nu stie nici ca odata cu numele orasului va schimba fata a jumatate din omenire.

Zurich.  Liniste, lac, munte, siguranta, banci, ceasuri. Ce te-ar putea face sa pleci de aici?

Anunțuri

2 comentarii (+add yours?)

  1. Istvan
    Ian 08, 2010 @ 23:46:52

    L-ai uitat pe Jean Jacques Russeau. În rest…tare!

    Răspunde

  2. Elo
    Noi 09, 2010 @ 16:32:01

    Poate un avocat ;)….

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: