Valorile: incremeniti in post-proiect, blocati in post-tranzitie

1. In vara lui 1839, targul intins si lenes care era pe atunci Bucurestii incepe brusc sa vuiasca pentru ca se intampla ceva nemaivazut pana atunci: un tanar, pe numele sau frantozit de N.- A. Cretzoulesko, soseste de la Paris purtand in desaga o diploma de doctorat (in medicina). Vuietul s-a extins in toata tara, s-a intetit, a inceput sa-i macine pe cat mai multi. Romanii au inceput sa se trezeasca din hiberrnare si s-au apucat sa lucreze pentru ei insisi. Incepea epoca moderna. Au inceput incet-incet sa se incoloneze in spatele lui si al altora, dandu-si seama ca singura solutie de evolutie este sa imbratiseze rapid si puternic modelele, educatia si valorile Vestului.

De atunci, am mers pe drumul acesta spre occidentalizare, cu smecheriile, lenea si nepasarea noastra suverana, dar tot inainte. Apoi a venit comunismul, ne-a intors din drum si ne-a pus pe alta orbita. Dupa 1989, incet-incet, am revenit pe drumul cunoscut, cu aceleasi smecherii, lene si nepasare suverana (daca nu chiar mai solide) ; destinatia s-a chemat, pe rand, « revenirea la epoca interbelica », «reintrarea in sanul Europei », « NATO », « UE » sau, pur si simplu, «normalitatea ».

Acum suntem in NATO, suntem in UE (bine, intr-un moment in care nici ele nu mai stiu exact ce sunt). Pana acum, cat de cat, am avut un simt comun al intereselor tarii, in sensul ca vroiam toti sa ajungem acolo.  Dar acum?

Acum nu mai e niciun simt sau scop comun.  Mai mult, in mod ciudat, exista o lipsa acuta de civism, de constientizare a importantei unei miscari civice si/sau asociative. Nici macar nu exista dezbatere despre unde suntem si unde ar trebui sa ajungem. Te-ai astepta ca acum, in momentul in care trebuie puse bazele unei noi Romanii, sa-si dea curentele de gandire cu pancartele in cap pe strada. Sa se reia efervescenta luptei intelectuale de la inceputul secolului XX si din anii ’30 (semanatorism, poporanism, gandirism etc.). Singura modalitate de dezbatere acum e mica galceava pe forumuri sau la talkshow-uri. Dar ne lipseste rabdarea de a asculta. Cititi comment-urile de pe portalurile de stiri; cand cineva lanseaza un argument, nu combatem argumentul, ci pur si simplu dam copy/paste cu teoria noastra care deja exista.

So, what’s next ? Habar nu avem, habar nu au conducatorii nostri. Suntem incremeniti in post-proiect, blocati in post-tranzitie.

 2. Care sunt valorile comune care ne tin acum legati pe noi, romanii (sau tiganii, ungurii, evreii, hutzulii, dacii, cumanii si ceilalti oameni care traiesc in tara asta)?

Pai, avem bancurile. Bancurile in care facem misto de noi insine, in general pe tema « frumoasa tara, pacat ca-i locuita ». Românisme.  Ne-am obisnuit atat de mult cu ele, ca nici nu trece prin cap sa ne intrebam daca la alte popoare, care au avut si mai putin noroc ca noi pe lume asta (de exemplu Bangladesh, Zimbabwe sau Somalia) exista astfel de bancuri. Uitati-va la greci, care sunt intr-o criza groaznica: fac si ei bancuri, desigur, dar fac despre liderii politici si eventual, despre Merkel si Sarkozy; n-o sa regasiti nici umbra senzatiei ca poporul grec ar fi facut vreo greseala.

Apoi, avem ura. Oh, da, uram. Isteric si plenar. Uram toti, din tot sufletul, clasa politica, pe conducatorii nostri, pe care tot noi ii votam si care nu sunt altceva decat o oglinda a noastra. Si de fapt, ii uram pe toti ceilalti romani in general ; prezumam intotdeauna ca, oriunde intalnim romani in vacantele noastre in strainatate, sunt neaparat din categoria acelora care mananca si injura zgomotos si asculta manele (nu vad de ce nu ne gandim ca si ei cred fix la fel despre noi). Tot un  românism e si asta. Credeti ca mai exista multi oameni pe lumea asta care isi aleg locul de concediu in functie de cat de putini conationali de-ai lor spera ca vor gasi pe acolo ? Nu cred.

Mai avem spiritul de hartza, suprapus peste o personalitate refulata. Dom’le, romanul are « cojones »  (in special romancele, de fapt) si se da zmeu. Injura, claxoneaza si scoate imediat bata de baseball in trafic. Isi bate nevasta si copiii la loc comanda. Da maneaua la maxim, sa auda tot cartieru’, ba chiar face scandal daca vine politia (asta nu se intampla chiar mereu, ci in general cand e prieten cu primaru’ sau cu sefu’ politiei). Cand urca scarile rulante la metrou sau la mall sta in partea stanga, intanzandu-si burta in fata si mainele pe solduri ca sa nu mai treaca nimeni. Ei bine, asa isi manifesta el personalitatea. E refulat. Nu are cum altfel. Nu are niciun sistem de valori care sa-i arate ce e legitim si ce nu e. Si partea groaznica e ca, daca s-a da maine o lege si guvernul ar veni si i-ar lua masina, direct, fara alte comentarii, sau daca i-ar fura votul, sau pensia, acest om cu personalitate puternica la volan ar inghiti in sec si n-ar face nimic.

Noi facem ce vrem noi, doar ca habar nu avem ce.

Trec repede peste aiurelile mesianic-ortodoxiste din filonul (marelui actor, de altfel) Dan Puric si protocronismele iefine care, ca si istoriografia noastra „glorioasa”, mai mult ne incurca pentru ca ne incurajeaza sa ne scaldam in continuare in iluzia ca meritele noastre intrinseci si/sau Domnul vor face ca lucrurile sa se rezolve in bine de la sine. Singurele lucruri sigure pe care le avem acum ca valori sunt, desigur, ceea ce intelectualii rasati numesc « non-valori » – manele, fotbalisti (si agenti), parasute, pipitze, sportul la tv, cancanuri etc. Dar de ce s-a ajuns ca singura legitimitate sa ti-o dea banii si potentialul de scandal? E tot o problema de valori; oamenii nu constientizeaza la nivel colectiv ce e de apreciat si ce nu e. E vina lui Gutza ca un videoclip de-ale lui are 500.000 de vizionari pe youtube si Rapsodia lui Enescu are 500 ? Sau e vina copiilor ca, la intrebarea ce vor sa se faca, raspund acum ca vor sa se faca fotbalisti/cantarete? Noi, in perioada comunista, vroiam sa ne facem aviatori sau doctorite…e o diferenta mare si infioratoare, pentru ca prestigiul unei profesii de la un moment dat motiveaza copiii si arata evolutia societatii pe viitor.

Oricarui turist strain care vine in Romania ii laudam cultura noastra taraneasca-folclorica ce a fost, pe buna dreptate, una dintre cele mai bogate din Europa. A FOST. Marele poet anonim din fibra natiunii romane, acel taran care n-a luat niciodata Nobel-ul, desi merita, n-a murit de tot, doar ca  maximul de intelepciune populara au ajuns acum acele vorbe pline de miez asupra vietii cum ar fi « Ce-i corect e corect », « Viata e dura si comporta multe aspecte » si, biensur, « C’est la vie toujours parshive ». Alte  românisme.

Prea multe românisme, prea putina românitate.

3. In comunism, in epoca de aur, ni se spunea ca ceea ce conteaza e doar colectivitatea, doar ea trebuia sa fie fericita; pe individ putea sa-l ia naiba (si nu de putine ori il si lua). Acum am trecut in partea cealalta: oamenii nu mai spera in colectiv, ci doar individual (c-o sa aiba mai multi bani, in general). Toti vrem sa nu platim impozite, dar vrem sa beneficiem de servicii sociale. Ni se rupe de marele concept de solidaritate sociala. Suntem o gramada de asistati asistenti. Nimeni nu are “the whole picture”. Nimeni nu se uita in jur, decat eventual sa vada de la cine mai poate pretinde sau fura niste bani.

Suntem o suma, nu un complex. Suma a 20 de milioane de puncte, unite doar de o limba fantastica si la fel de usor adaptabila ca noi si de o umbrela plina de gauri si gata sa se rupa la primul vant mai puternic care se cheama statul român. Cam atat

Anunțuri

4 comentarii (+add yours?)

  1. Diana
    Sep 03, 2011 @ 09:50:29

    ”…bancurile in care facem misto de noi insisi…” – ăsta e un banc în sine, filologic, cum e cel cu ”decât cartofi”, ”mai e state?” … 😛

    Răspunde

  2. Taranul
    Sep 04, 2011 @ 12:38:50

    „E vina lui Gutza ca un videoclip de-ale lui are 500.000 de vizionari pe youtube si Rapsodia lui Enescu are 500 ?”

    Asta nu este tipic doar pentru noi. Poti sa verifici si la americani: cate vizualizari are Bruce Springsteen si cate are Lady Gaga? Crezi ca in anii 30 au ascultat mai multi pe Enescu decat muzica populara?

    „Noi, in perioada comunista, vroiam sa ne facem aviatori sau doctorite…e o diferenta mare si infioratoare, pentru ca prestigiul unei profesii de la un moment dat motiveaza copiii si arata evolutia societatii pe viitor.”

    La fel este peste tot, toata lumea vrea sa fie vedeta. Nu numai la noi. E mai degraba un trend mondial sau mai bine zis un trend al tarilor dezvoltate.Daca mergi intr-o tara mai saraca, vei vedea ca valorile profesiilor „de prestigiu” este inca vie.

    „Oricarui turist strain care vine in Romania ii laudam cultura noastra taraneasca-folclorica ce a fost, pe buna dreptate, una dintre cele mai bogate din Europa. ”

    Sunt total subiectiv aici….dar mie „valorea taraneasca” mi se pare o non-valoare asa cum este pusa in practica. Este vorba de moda. La inceputul secolului 20, cand toata lumea copia francezii ce valoare avea folclorul national? Nobilimea cred ca privea mai degraba ca pe un lucru „invechit” si desuet cantecele populare. Cel putin asa a fost in Monarhie. Nu mai degraba consideram noi ca „taranismul” este o valoare fara sa ii intrebam pe turisti ce cred ei despre asta? Ei vor veni aici sa vada ce pot vizita in Romania si nu vin pentru ca sunt indragostiti de folclor. Pur si simplu asta li se prezinta ca si valoare.

    Răspunde

  3. Trackback: Sistemul politic sau Societatea deschisa si dusmanul ei « Blog Devotat
  4. nenea cosmos
    Iul 30, 2012 @ 16:35:48

    as duce discutia ceva mai departe. nu e o problema cum isi aleg unii sau altii valorile, este vorba de dispretul fata de valorile altora. singura problema imputabila lui Guta e ca probabil nu plateste prea mult impozit pe veniturile lipite pe frunte. in rest munceste mult in ceea ce face. ba chiar foloseste expresia „a avea valoare” mai des decat filozofii 🙂 daca guta e ok si munceste pe talentul lui atunci isi castiga banii aia multi pe care ii va cheltui cu medici, constructori, avocati samd. cu care? cu cei mai valorosi… cere si oferta, asta e valabil si la valori daca tot ne miscam prin capitalism. si trebuie respect pentru toate valorile, chiar daca nu iti plac… doar ca cei mai valorosi constructori, avocati sau medici nu sunt neaparat persoane publice… enescu e gratis, nici nu ia, nici nu da si religie nu trebuie sa ajunga… peste niste ani vom vedea ca si guta e gratis si nu il mai vizualizeaza nimeni… ne vine la toti randul, indiferent de valoare… sa mai notam ca pe vremea cand enescu era „in top” cantitatea de informatie era infima fata de cantitatea de informatie de astazi… cine ii face publicitate lui enescu? nimeni. game over.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: